Munții Vrancei ascund unele dintre cele mai splendide peisaje din România, iar traseul ce-l voi prezenta oferă combinația perfectă de liniște, relaxare, faună, vegetație și priveliști ce îți taie răsuflarea. În acest articol vă voi prezenta experiența mea pe acest traseu unic și detaliile necesare dacă te aventurezi pe aceleași poteci. 

Informații despre traseu:

Lungime: 9,5 km

Durată aproximativă: 10 ore (dus-întors)

Dificultate: ușor-mediu

Marcaj: Cruce Roșie pe pătrat alb

    Traseul începe de la Pensiunea Coca (Soveja), lângă postul de pompieri, unde există și loc de parcare. Intrarea pe traseu se face la bariera ce deschide drumul forestier pe care am mers aproximativ 40 minute unde a început traseul spre primul punct belvedere Șezătoarea Lupilor prin pădure. Continuând urcarea, dificultatea a crescut din cauza copacilor doborâți de furtuni, dar nu au fost o problemă. Liniștea și vegetația ne-au făcut să facem mai multe opriri pentru a admira frumusețea naturii. Atenția însă trebuie să fie crescută datorită urșilor ce trăiesc în zonă, mai ales că am fost avertizați că în acea dimineață au fost văzuți doi urși chiar lângă postul de pompieri. După aproximativ 1h am ajuns la Șezătoarea Lupilor, ce ne-a oferit o priveliște splendidă unde am și făcut popasul ce ne pregătea de dificultatea ce avea să urmeze. 

  Munții Vrancei ascund unele dintre cele mai splendide peisaje din România, iar traseul ce-l voi prezenta oferă combinația perfectă de liniște, relaxare, faună, vegetație și priveliști ce îți taie răsuflarea. În acest articol vă voi prezenta experiența mea pe acest traseu unic și detaliile necesare dacă te aventurezi pe aceleași poteci. 

Informații despre traseu:

Lungime: 9,5 km

Durată aproximativă: 10 ore (dus-întors)

Dificultate: ușor-mediu

Marcaj: Cruce Roșie pe pătrat alb

    Traseul începe de la Pensiunea Coca (Soveja), lângă postul de pompieri, unde există și loc de parcare. Intrarea pe traseu se face la bariera ce deschide drumul forestier pe care am mers aproximativ 40 minute unde a început traseul spre primul punct belvedere Șezătoarea Lupilor prin pădure. Continuând urcarea, dificultatea a crescut din cauza copacilor doborâți de furtuni, dar nu au fost o problemă. Liniștea și vegetația ne-au făcut să facem mai multe opriri pentru a admira frumusețea naturii. Atenția însă trebuie să fie crescută datorită urșilor ce trăiesc în zonă, mai ales că am fost avertizați că în acea dimineață au fost văzuți doi urși chiar lângă postul de pompieri. După aproximativ 1h am ajuns la Șezătoarea Lupilor, ce ne-a oferit o priveliște splendidă unde am și făcut popasul ce ne pregătea de dificultatea ce avea să urmeze. 

    Munții Vrancei ascund unele dintre cele mai splendide peisaje din România, iar traseul ce-l voi prezenta oferă combinația perfectă de liniște, relaxare, faună, vegetație și priveliști ce îți taie răsuflarea. În acest articol vă voi prezenta experiența mea pe acest traseu unic și detaliile necesare dacă te aventurezi pe aceleași poteci. 

Informații despre traseu:

Lungime: 9,5 km

Durată aproximativă: 10 ore (dus-întors)

Dificultate: ușor-mediu

Marcaj: Cruce Roșie pe pătrat alb

    Traseul începe de la Pensiunea Coca (Soveja), lângă postul de pompieri, unde există și loc de parcare. Intrarea pe traseu se face la bariera ce deschide drumul forestier pe care am mers aproximativ 40 minute unde a început traseul spre primul punct belvedere Șezătoarea Lupilor prin pădure. Continuând urcarea, dificultatea a crescut din cauza copacilor doborâți de furtuni, dar nu au fost o problemă. Liniștea și vegetația ne-au făcut să facem mai multe opriri pentru a admira frumusețea naturii. Atenția însă trebuie să fie crescută datorită urșilor ce trăiesc în zonă, mai ales că am fost avertizați că în acea dimineață au fost văzuți doi urși chiar lângă postul de pompieri. După aproximativ 1h am ajuns la Șezătoarea Lupilor, ce ne-a oferit o priveliște splendidă unde am și făcut popasul ce ne pregătea de dificultatea ce avea să urmeze. 

    Munții Vrancei ascund unele dintre cele mai splendide peisaje din România, iar traseul ce-l voi prezenta oferă combinația perfectă de liniște, relaxare, faună, vegetație și priveliști ce îți taie răsuflarea. În acest articol vă voi prezenta experiența mea pe acest traseu unic și detaliile necesare dacă te aventurezi pe aceleași poteci. 

Informații despre traseu:

Lungime: 9,5 km

Durată aproximativă: 10 ore (dus-întors)

Dificultate: ușor-mediu

Marcaj: Cruce Roșie pe pătrat alb

    Traseul începe de la Pensiunea Coca (Soveja), lângă postul de pompieri, unde există și loc de parcare. Intrarea pe traseu se face la bariera ce deschide drumul forestier pe care am mers aproximativ 40 minute unde a început traseul spre primul punct belvedere Șezătoarea Lupilor prin pădure. Continuând urcarea, dificultatea a crescut din cauza copacilor doborâți de furtuni, dar nu au fost o problemă. Liniștea și vegetația ne-au făcut să facem mai multe opriri pentru a admira frumusețea naturii. Atenția însă trebuie să fie crescută datorită urșilor ce trăiesc în zonă, mai ales că am fost avertizați că în acea dimineață au fost văzuți doi urși chiar lângă postul de pompieri. După aproximativ 1h am ajuns la Șezătoarea Lupilor, ce ne-a oferit o priveliște splendidă unde am și făcut popasul ce ne pregătea de dificultatea ce avea să urmeze. 

    Învingători, ne-am atins obiectivul de a finaliza un traseu montan și de a ajunge pe Vârful Zboina Neagră. Oboseala a fost plătită de natura însăși prin splendidul peisaj ce ne înconjura, cu văi și dealuri pretutindeni. 

    Parcurgerea traseului (dus-întors) a durat aproximativ 10 ore așa că dacă dorești să te aventurezi pe urmele noastre, nu uita să ai echipament montan și bine înțeles mâncare, dar care să nu aibe un miros puternic care ar putea atrage eventualele animale sălbatice ce trăiesc aici :). 

    Destinația noastră se apropia, iar vremea nu avea de gând să ne ajute. O ploaie mică și vântul rece ce atinsese viteze mari ne-a îngreunat urcarea, dar dorința de a ajunge în vârf nu ne-a lăsat să renunțăm. Peisajul începe să se schimbe, padurea se rarefiază, plantele de înălțime apar, semnalând altitudinea ridicată. Pe partea stângă a potecii se află o cabană de care știam că se poate vizita, dar este în curs de renovare. Poate la anul se poate și înopta pentru a continua aventura pe diferite poteci. Din acest punct se mai fac câteva zeci de minute pentru a ajunge în varf. Distanța nu e mare, dar înclinația terenului îngreunează urcarea, iar în combinație cu vantul rece nu este cea mai liniștită plimbare.

    Drumul spre vârf a fost simplu, potecă la vedere, fără riscul de a te pierde. De menționat faptul că marcajele sunt rare, și sunt pe pomi picați sau pe stânci, iar vegetația împiedică vederea acestora. Traseul este unul mediu, din când în când apar versanți abrupți ce încetinesc înaintarea, dar cu atenție și echipament potrivit se poate trece. Am întălnit diferite specii de plante specifice altitudinii si zonei, precum și un pui de Viperă comună ce stătea camuflată perfect printre crengile și vegetația densă.